Thursday, January 8, 2009

The disambiguation of an obituary


Pentru mama: Imi pare rau ca nu sunt copilul pe care il vroiai, pentru care ai fi luptat, de care ti-ar fi pasat, imi pare rau ca sunt o dezamagire. Imi pare rau ca nu am facut lucrurile pe care tu nu ai reusit sa le faci niciodata. Imi pare rau ca nu ai vrut sa ma cunosti, ca nu ai vrut sa stii cu adevarat cine sunt si ce pot. Imi pare rau ca nici eu nu te cunosc, nu stiu cine esti, nu stiu ce planuri ai, ce vise ai, daca esti desteapta sau proasta, ce mancare iti place, de ce iti distrugi viata putin cate putin langa cine nu trebuie.... Te cunosc atat cat ma cunosti si tu. Stiu ca esti mama mea si intra in my job description sa te iubesc. But i don't. Si tu stii ca trebuie sa ma iubesti si sa ma sustii. But you don't. Deci nu avem nimic. De-aia am ajuns aici.

Pentru tata: Imi pare rau ca nu ai ramas, ca nu stiu cum ar fi fost sa fii aici. Imi pare rau ca nu ai vrut sa te implici mai mult la inceput iar cand ai simtit ca ar trebui nu ai mai avut optiunea asta. Imi pare rau ca nu am venit niciodata sa vorbesc cu tine, imi pare rau ca mi-e frica. Mi-e frica, ca daca o vin vreodata acolo,  o sa accept ca e adevarat, ca nu mai esti. Imi pare rau ca nu esti aici sa schimbi lucrurile, ca ai lasat-o pe mama sa devina ce e acum... Imi pare rau ca nu stiu cum as fi fost cu tine aici, cum m-ai fi crescut, ce as fi fost acum.


Pentru Ana: Imi pare rau pentru cum sunt, pentru ca nu sunt puternica... pentru ca nu sunt someone to look up to. Imi pare rau pentru fiecare moment in care nu te-am pus prima... Imi pare rau ca nu te-am ascultat cand greseam. Imi pare rau ca nu intelegi... cu toate astea you'll always be the only thing i have si niciodata nu o sa renunt la tine.



Pentru Radu: Imi pare rau pentru ce-ti spun, pentru cum ma port, imi pare rau ca imi arunc toate frustrarile in tine. Imi pare rau ca ma faci sa fiu rea, ca nu ma cunosti si ca in afara de ce iti dau eu, nu stii nimic despre mine... imi pare rau ca ai fost ce ai fost pentru mine, ca ai insemnat enorm si ca m-ai schimbat... Imi pare ATAT de rau ca nu ma intelegi si ca imi spui numai ce vreau sa aud. Imi pare rau ca o sa ma vezi mereu prin prisma a ce am fost si ca nu poti sa accepti si sa vezi cat de mult m-am schimbat. Imi pare rau ca te vad altfel. Imi pare rau ca iti cer atatea lucruri, ca nu pot sa inteleg ca asa esti tu si oricat as incerca nu o sa pot sa te schimb niciodata. Imi pare rau ca ma port cateodata ca si cum esti singurul lucru de care pot sa ma prind cand simt ca o sa cad. Imi pare rau ca te cunosc prea bine si cu toate astea, cateodata, tot incerci sa pari altceva in fata mea.



Thursday, January 1, 2009

Don't want to live here


Nu ma plac, nu-mi place ca sunt atat de seaca, atat de inconstienta. Sunt geloasa. Sunt atat de geloasa pe oamenii din jurul meu. Cand s-au schimbat asa lucrurile? Cand eram mai mica eram atat de fericita. Imi placea viata mea atat de mult. Probabil ca odata cu varsta am ajuns sa constientizez cate lucruri imi lipsesc de fapt. I call myself intelligent, but i'm nothing near that. Daca as fi macar un pic pana acum eram departe. La un moment dat, pana de curand, aveam toate resursele si suportul necesar sa realizez tot ce avem in minte. Dar acum... am cazut... sunt undeva jos, calcata de oamenii pe care sunt geloasa, a caror viata o admir. Eram persoana care radea mereu, pe care nu o lovea nimic... eram persoana careia orice i se intampla era mereu optimista. Radeam mereu si cu usurinta ii faceam si pe altii sa rada. Eram persoana care era mereu sigura ca o sa fie bine. Ce am devenit? Cand si cum m-am lasat sa ajung asa? De ce nu mai am curaj,incredere? Nu sunt buna de nimic, nu pot sa fac nimic! Abia astept sa adorm pentru ca atunci nu ma mai gandesc la mine. Imi gasesc ocupatii doar ca sa nu-mi las niciun moment in care sa-mi analizez viata. Ma ancorez in oamenii din jurul meu, pentru ca ei sunt tot ce am. Imi e frica de singuratate mai rau decat de moarte. Imi e frica sa nu am pe cine sa sun ,pe cine sa vad, cine sa ma asculte. Ma ingrozeste ideea de oameni care pleaca de langa mine, de oameni care nu ma lasa sa am incredere sau ma dezamagesc.
Ma urasc.Va urasc.