Imi suna telefonul... ma trezesc speriata, dormeam doar de 2 ore, bajbai pe jos sa il caut, sa il opresc... ma uit pe ecran... e EL... Nu raspund, il arunc din nou pe jos. Ma ridic de pe canapeaua alba pe care stateam si calc pe un pahar... e un pahar cu vin rosu pe care tocmai l-am varsat pe covor... ma uit in jur si buimaca iau un tricou si il pun pe pata. Inca vad in ceata... ma duc spre baie, ma spal pe fata si ma uit in oglinda... am o rochie neagra, parul blond, un lant cu un pandantiv in forma de zana si cercei lungi... unde am fost aseara? Singurul lucru la care ma gandesc acum e o baie fierbinte... asa ca dau drumul la apa. In drum spre bucatarie, cu gandul la o cafea maaare,trec prin living, care e mobilat alb/negru si unde am un perete urias din geam... cu o vedere superba... sunt in New York...
Imi fac cafeaua, si pana se umple cada cu apa, ma uit pe geam, ma uit in jos, sunt undeva la etajul 36... incerc sa-mi aduc aminte ce am facut azi noapte...
Caut disperata laptopul pe sub pernele canapelei, fac un playlist intreg cu Maroon 5 si ma bag in baie... suna iar telefonul... iar e EL... raspund, pentru ca evident telefonul isi are locul de onoare oriunde merg, si o voce de abia trezita imi zice "morning sunshine"... zambesc, fara sa zic nimic si el continua cu "sper ca mergem sa mancam unde am mancat si ieri,da?"
Intr-o mare criza de timp cotrobai prin dressing-ul urias cautand ceva de imbracat... blugi negri, o bluza lejera, tocuri negre... perfect... arunc in geanta telefonul, cheile de la masina, un ruj si plec grabita. Ma intalnesc cu el in fata la Blue Hill, pe Bedford Rd.
E New York, si e dimineata... traficul e infernal... intarziam oricum, dar.... nu o ora...
Il vad... ma asteapta cu o cala in mana si se uita nervos la ceas... ma indrept spre el si ii sar in brate: "imi pare rau,imi pare rau"... Isi schimba expresia imediat, zambeste, imi spune ca nu-i nimic si ma saruta. Imi zice ca se grabeste sa ajunga la munca si ma intreaba cum ma simt... Da... azi noapte a fost aniversarea noastra, azi noapte ii facusem o surpriza... cina, lumanari, vin rosu... el n-a aparut, a ramas peste program la munca... acum stiu de ce aratam si eu si livingul asa... acum stiu si de ce aveam 16 mesaje pe robot, acum stiu de ce vinul era desfacut langa canapea iar eu mahmura... dar mai stiu si ca nu am ramas suparata... nu pot... Il iubesc, ii iubesc ochii, ii iubesc mainile, ii iubesc vocea... il iubesc pentru ca ma iubeste... Avem deja 2 ani impreuna... 2 ani in care s-au intamplat atatea.... in urma carora am atatea amintiri pe care nu le-as da pentru nimic. E tot ce mi-as putea dori... ma suna sa mi zica "buna dimineata", imi stie florile preferate, imi zice ca sunt draguta cand ma enervez, ii place cum rad, observa cand ma tund, stie cand am nevoie sa ma ia in brate, ii place muzica pe care o ascult, ii plac cateii, stie ce vin imi place... ma iubeste...
No comments:
Post a Comment